Adrian Mangu

blogger civic și literar

Ganduri – Dansatoarea

leave a comment »

In sfarsit am reusit sa ajung acasa. Seara asta a durat pana dimineata. A fost frumos si mi am confirmat inca o data ca au cam disparut valorile. Pe la 3 din dimineata am ajuns la un night. Stiam ca nu voi gasi nimic interesant pe acolo,dar am mers cu valul. Mi am luat o cola si am asteptat sa se intample ceva. Asteptam un ceva frumos care sa imbine intr-un mod elegant vulgarul cu muzica si dansul. Langa bara a aparut o dansatoare plina de ea si nu intr-un mod voluptos. Dansa pe ritumuri de house , ce faceau sa tremure plamanii in mine.Era imbracata vulgar si doar vulgar. Vulgar se pare ca este cuvantul ce caracterizeaza scurta trecere prin night.Stiam ca trebuie sa se imbrace sexy,stiam ca bara de pe scena nu se afla cu scopul de a te tine de ea ca intr un autobuz mic si inghesuit,iar dansul ar fi trebuit sa implice mai mult decat indoitul genunchilor si miscatul ostentativ din fund si din sani. Bonusul dansului a fost burta ce curgea lasciv peste o curea stridenta plina de paiete. Streep-teese-ul stiam ca implica anumite miscari pe lungul barei si ca dansatoarea trebuie sa te atraga in jocul el fara sa iti dai seama si fara sa mai ai scapare. Nu stiu de ce ,dar am simtit doar repulsie si dezamagire. Hainele au stat pe ea de la inceputul dansului pana la sfarsit. Haine urate. In picioare avea doua cricuri,continua cu o pereche de pantaloni negri, mulati si plictisiti de prea multe dansuri,urcam spre o curea de paiete galbene ca hepatita,o bluza ce presupun ca era o combinatie intre lenjeria sexy si mileurile de macramé de pe televizorul de la tara,iar chipu-i emana numai oboseala si plictiseala. Am spus ca pot astepta linistit pana cei cu care eram se vor satura de sticla de vin rosu pe care o avem pe masa si vom pleca linistiti. Am crezut ca am vazut tot si ca mai mult nu se poate. Dar dupa basul puternic a venit un moment de respiro,ca mai apoi sa apara niste acorduri stinghere de chitara,o proba de clape,un doi-zece strident si sfanta manea. O voce stransa de barbatie interpreta intr-un stil de bocitoare un lamentabil cantecel despre durere dusmani si jmekerie,numai bun pentru un astfel de local. Trist ! Intrasem acolo si in minte aveam un concept despre streep-teese,dar care la noi nu prea se aplica. Credeam ca in acea incapere se afla oaza aceea de liniste. Locul in care orasul il lasi la usa,gandurile ti le lasi la usa,iar rutina tot la usa ti o lasi. Speram sa fie locul in care te relaxezi pe o muzica data atat de incet incat sa poti auzi piciorul dansatoarei cum aluneca pe bara,sa fie o muzica linistita lenta care sa te legene usor,iar dansatoarea sa fie idealul feminin pe care sa ti-l doresti si sa stii ca doar in aceasta reverie il poti gasi si care la sfarsitul dansului va disparea,luand cu ea mirajul in care incerci sa te strecori. Pacat! Aici am gasit doar opusul. Am gasit doar expresia pura a existentei minimaliste si a decadentei in care ne scaldam si care ne trage la fund ca un vartej de pe mijlocul Putnei. Maine incercam la altul…doar e 1 mai muncitoresc.

Advertisements

Written by adimangu

1 May 2010 at 5:07

Posted in Proză

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Fosile şi pietre

Just another WordPress.com site

Ştefania's

Nimic din ce dă inima nu se pierde, ci este păstrat în inimile altora!

Hai-Hui prin România

Despre turism sau despre sufletul unui om pasionat de natura

Bogdan DUCA

Pentru ca în viitor să nu se spună "Acele timpuri au fost întunecate pentru că ei au tăcut"...

Prin obiectivul mintii

kalos kai agathos

Atracția Succesului

Mintile frumoase inspira

anbpriasi.wordpress.com/

Asociația Națională a Bibliotecilor și Bibliotecarilor Publici - Filiala Iași

prietendevremerea

O vorba buna

Stele verzi

Nu mă intimidează oamenii cu priviri dure şi cu vorbe urâte!

%d bloggers like this: