Adrian Mangu

blogger civic și literar

Cand ingerii sufera- povestea lui Stefan Gabriel

with one comment

Nimic nu e perfect pe lumea asta! Din pacate problemele se tin scai de toata lumea si pare ca niciodata nu poti scapa de inevitabilele griji,necazuri,lipsuri si tristeti. Nu avem ce face si trebuie sa mergem mai departe,sa trecem peste toate,sperand ca intr-o minunata zi, minunatul soare va rasari si pe minunata noastra strada.

  E bine sa stii ca ai prieteni care sa te ajute,famile care sa iti fie aproape si prieteni carora sa le pese,numai ca de foarte multe ori uitam de reciprocitate,uitam sa si oferim si sa fim oameni pentru oameni. Azi nu iti cer nimic!
Azi vreau doar sa stii ca un ingeras sufera! Ce vei face in cele ce urmeaza…e decizia ta! te poti indrepta catre “X-ul” din dreapta sus,bociferand pentru timpul pe care l-ai pierdut parcurgand aceste randuri sau o sa te faci ca nu ai inteles nimic sau poate te grabesti sau poate ca ai destule probleme pe cap si una in plus te-ar dezarma si mai tare. Nu e nimic daca vei hotara sa pleci de pe aceasta pagina! Eu iti voi multumi pentru timpul acordat si iti voi ura Sarbatori Fericite pline de sanatate!
  Sa inteleg ca inca mai esti aici… Ma bucur enorm! Te voi lasa in cele ce urmeaza in compania micutului Stefan Gabriel…are atat de multe sa iti povesteasca…
«Mă numesc Ştefan Gabriel şi am împlinit 2 anişori. Venirea mea pe lume a fost foarte aşteptată, însă totul a decurs destul de rău. Pentru mami naşterea a fost una foarte grea, iar eu a trebuit să respir prin intermediul aparatelor; am rămas blocat între oasele bazinului lui mami şi am stat destul de mult timp fără oxigen, lucru care mi-a afectat grav creieraşul. Ca să pot fi scos a fost nevoie de cezariană, dar imaginaţi-vă ce greu a fost din moment ce eu eram ieşit cu un sfert de cap!! După trei săptămâni de stat în maternitate am reuşit să plecăm acasă. Am dormit o noapte în pătuţul meu; mi-ar fi plăcut să fie aşa mereu, să fac nani şi să mă joc. Dar din păcate, a doua zi s-a constatat că aveam temperatura de 34ºC şi acesta a fost doar începutul marii mele dureri. Am plecat imediat la spital în speranţa că vom ajunge la specialişti pentru a depista problema. La Bucureşti   au urmat o serie de investigaţii şi vizite la neurologi, din care am aflat că suferinţa la naştere a fost severă şi că momentan nu ne pot da nici un tratament. […]
Ulterior am descoperit centrul de recuperare neuromotorie şi am înţeles că trebuie foarte multă kinetoterapie. După 5 luni mami a reusit să mă programeze la RMN, la indicaţia neurologului, pentru a vedea exact unde este problema. […]
A venit şi ziua RMN-ului, nu una fericită pentru părinţii mei, pentru că atunci am primit vestea cutremurătoare: “materia albă a creierului mare este lichefiată aproape în totalitate”. După spusele neurologului lichidul a înlocuit creierul şi nu se mai poate face nimic chirurgical, nici măcar transplantul de celule stem. Mami şi tati nu au vrut să renunţe şi au continuat să mă ducă la şedinţe de kinetoterapie, internări lunare la Bucureşti la centrul de recuperare şi exerciţii permanente acasă. O perioadă îndelungată am mers la Bacău pentru şedinţele de kinetoterapie; mergeam de două ori pe săptămână, însă nu era suficient pentru starea mea de sănătate. Aveam nevoie de mai multe şedinţe şi faptul că trebuia să ne deplasăm la 60 km distanţă de Adjud îi impiedica pe părinţii mei să meargă mai des la kinetoterapie. Dumnezeu le-a răspuns la rugăciuni şi au reuşit să găsească un kinetoterapeut în Adjud. Acum fac kinetoterapie de 4 ori pe săptămână (trei şedinţe la domiciliu şi una la Bacău) şi mami vă poate spune că au apărut schimbări vizibile. […] Acum se luptă să-mi ia un cărucior adaptat nevoilor mele, dar ce au găsit costă 2000 lei, bani pe care momentan nu îi au. De când m-am născut luptă pentru mine şi pentru a-mi oferi o viaţă bună, una în care să mă pot descurca singurel şi una în care să mă pot integra…Vă rog din tot sufletul meu mic : AJUTAŢI-I!!!»

http://www.facebook.com/photo.php?v=263283757039293 (aici mami îmi dă să pap,e un mic filmuleţ cu mine)

Cei care vor să doneze cât de puţin pentru ca micuţul Ştefan Gabriel să poată beneficia de un cărucior special au mai jos datele necesare:
BancPost   RO64BPOS40106968516RON02    SZEITZ BOGDAN MIHAIL
BancPost   RO29BPOS40107601020EUR01     SZEITZ ROXANA- MARIA  (BIC sau SWIFT: BPOSROBU)
Str. Siret, Bl. 75, ap. 4, et. 1, Loc. Adjud, jud. Vrancea, 0741214905
Advertisements

Written by adimangu

22 December 2011 at 14:22

One Response

Subscribe to comments with RSS.

  1. Merita o viata mai buna acest copil!

    Costy 1982

    27 December 2011 at 18:32


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Fosile şi pietre

Just another WordPress.com site

Ştefania's

Nimic din ce dă inima nu se pierde, ci este păstrat în inimile altora!

Hai-Hui prin România

Despre turism sau despre sufletul unui om pasionat de natura

Bogdan DUCA

Pentru ca în viitor să nu se spună "Acele timpuri au fost întunecate pentru că ei au tăcut"...

Prin obiectivul mintii

kalos kai agathos

Atracția Succesului

Mințile frumoase inspiră

anbpriasi.wordpress.com/

Asociația Națională a Bibliotecilor și Bibliotecarilor Publici - Filiala Iași

prietendevremerea

O vorba buna

O străină

Nu mă intimidează oamenii cu priviri dure şi cu vorbe urâte!

%d bloggers like this: