Punctul

Ma apasa gandul propriei mele existente. Ma simt prins intre tot si nimic,intre real si efemer si intre print si cersator. Acest trio al egoului meu face din mine doar o barca ratacita in miez de furtuna. Busola mea se invarte fara oprire, incat sageata ii devine punct.
Imi caut punctul de plecare,dar constat ca punctul meu se afla in mijlocul nicaieriului. Dau tot timpul aceeasi lupta cu mine si cu lumile in care traiesc.
Stiu ca nu sunt singurul care are astfel de experiente si mai stiu si faptul ca cei ce imi vor da dreptate habar nu au despre ce vorbesc.Cei ca mine vor prefera punctele izolate si vor oprima orice cale catre cineva sau catre ceva.

Nu ma ajuta nimeni,iar eu imi sunt cel mai de temut adversar. Ma razboiesc zilnic cu propria-mi constiinta,incerc sa o reduc la tacere,dar seara,inainte sa adorm,se trezeste. In lupta-mi disperata sunt dispus sa indrept degetul catre oricine si orice. Totul se abate de la standardele mele,chiar si eu! Scriu dintr-o ambitie proasteasca. Am fler? Am exercitiu? Am noroc? Nu stiu… Mana scrie,ideile curg,iar cuvintele se invesmanteza cat mai frumos posibil,dar in acelasi timp dau dovada de o simplitate monahala. Cineva ma scrie atat de frumos…


Cel mai bun psiholog al meu este scrisul. Scrisul despre orice si despre nimic. E singurul mod prin care constiinta poate vb direct cu voi,iar pe mine ma poate lasa in pace. V-o dau! E doar a voastra.faceti ce vreti cu eu. O puteti folosi drept pres sau sampon. Nu imi pasa. Constiinta mea accepta si ravneste doar o lume perfecta,iar eu ce pot sa ii ofer? Oglinzile sparte si iluziile mele nu ii vor tine de cald! Demnitatea mi-o calc zilnic in picioare si dupa fiecare masa am grija sa ma pun singur la zid! Siesta mi-o fac pe un pat plin de cuie si de cioburi ramase din oglinda sparta mai sus!


Scriu punctul si dupa el apare o linie lunga ce se vrea sinusoidala! Am nevoie de A uri si de V uri! Imi caut numarul magic din matematica! Un 220 ar fi perfect! Ma simt tangent la cercul vietii si nu stiu cum as putea deveni macar un arc de cerc!
Sterg linia si incerc sa dezvolt punctul! Nu ma opriti, sunt pe drumul cel bun! Punctul e punctul perfect din care as putea dezvolta punctul! Voi face din el un cerc mare! Voi fi cerc, iar soarele imi va fi noul punct. Si ce voi face cu el? Ce pot face cu un punct de lumina? Nu mai stiu! Eram sigur ca ma aflu pe drumul cel bun,dar punctul nu ma lasa sa continui. Ar fi si culmea ca un punct sa te lase sa mergi mai departe…si totusi o face,dar,dar te obliga sa incepi musai cu o litera mare!
Imi place lupta ce se da in mine,iar dialogul meu e genial! Imi da putere si ma inspiria,am curaj sa ma contrazic cu adevarat si impreuna sa gasesc solutii reale pentru punctele de insomnie!


Copitele cailor ce alearga in gand imi descriu punctul luminos! Caii se viseaza vreodata dormind? Oare caii cum iau lumea pe care o traiesc? O vad cerc sau o vad punct?
De la nimic la busole,de la busole la punct ,de la punct la cerc si de la cerc la cai…Productiva noapte…
Punct!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s