Prietenie

Prietenie

                                       de Adrian Mangu

Calde vise, dulci speranţe,
Rime-n ritmuri de chitară,
Paşnic sentiment de pace,
Flori zurlii de primăvară

Vă găsesc la mine-n piept
Şi aici veţi sta mereu,
Camarazi ai vieţii mele
Şi ai sufletului meu!

Să vă mulţumesc? nu pot,
E prea simplu, prea comun…
Cum să pot scrie-n cuvinte
Tot ceea ce simt acum?

Vă iubesc nespus de tare,
Dar o stiţi şi voi deja!
Să vă zic câtă culoare
Aţi adus în viaţa mea?

Dragii mei prieteni dragi,
Cum îmi place să vă spun,
V-aş da inima din piept
Să vedeţi ce simt acum!

Advertisements

2 thoughts on “Prietenie

  1. Ce acuratete sufleteasca de copil are poezia asta! cand vorbeste numai sufletul nu mai este nevoie de nimic altceva.O poezie ca asta nu poate fi judecata prin niciun fel de cunoastere. Ferice de tine ca nu i-a fost luat barbatului sufletul de copil

    • Omul matur nu poate exista fara copilul ce-l poarta pe brate 🙂 si pentru asta ii multumesc copilului in fiecare zi. are o misiune grea, dar niciodata nu se plange

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s