Noapte de Înviere

Noapte de Înviere

                                     de Adrian Mangu

Priveşte ce-ntuneric e-n noaptea de-nviere,
De nori mi-e luna plină , cad stele în pământ
În inimă, Hristoase, e beznă şi tăcere,
Doar sufletu-mi doineşte al vieţii sumbru cânt

De lumânări topite se sprijină bătranii
Ce-şi poartă amintirea şi groapa-n urma lor,
Lăsând un iz de moarte de s-o mănânce cânii
Şi-aşteaptă să îi chemi spre-un ultim salt în gol.

E frig în cimitir, iar clopotul răsună,
Pe rând se scoală morţii din veşnicul lor vis,
Copiii printre cruci speranţa şi-o adună,
Şi-şi cer părinţii-acasă hotarului inchis.

Din candele fierbinţi se scurge untdelemnul
Pe oameni şi pe demoni, pe îngeri şi pe sfinţi,
Până şi păcătoşii iţi prea aşteaptă semnul
Mimând cu toţii-n cor bolboroseli fierbinţi

Se-ncruntă-ntregul cleric şi caută-n morminte
O urmă de speranţă, un bob uscat de jar,
Se pierd în rugăciuni, se sperie, Prea Sfinte,
Că n-au cu ce lumină să iasă din altar.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s