Linişte

Linişte

                                     de Adrian Mangu

E liniște acum în portul vieții,
Deși în suflet e rost de agonie,
Se naște soare în spuma dimineții,
Iar eu trăiesc din pură inerţie.

Mă las izbit de valuri semilună
Ce strașnic se înaltă peste dig,
Stau ca un fulger rămas fără furtună
Şi strâng în dinți clepsidre cu nisip.

Învăț să tac și urlă sarea-n mine,
Statui de carne plutesc nepăsător,
Eternitatea în brațe mă tot ține,
Când eu cu disperare aș vrea să mor.

Sub aparența unei măști de gală,
Îmi dau răgaz să uit și să înot,
Mă las purtat de vis și oboseală,
Deși nu-i chip de liniște în port…

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s