Timp de-amintire

Timp de amintire

De Adrian Mangu

Timpul nu vindecă, doar trage de timp,
Chiar de-s ani între noi, tot aproape te simt,
Îți văd chipul în minte și mă joc de-a ce-ar fi,
Cum ți-ar sta să fii tată însoțit de copii

S-avem timp de risipe și să cheltuim timp,
Să schimbăm cursul vieții timp de un anotimp…
Ah, ce greu e să afli, ce ușor e să pierzi,
Eu te văd peste tot, sper că și tu mă mai vezi

Te-a luat timpul din noi și cu el te-a tot dus
Fii în pace prin ceruri, pe acolo, pe sus,
Om mai trage de timp și-om vedea ce va fi
Poate că revederea va veni într-o zi…

Îngerul

Îngerul

de Adrian Mangu

Prin sufletul meu un înger se plimbă,
Tot pleacă, tot vine și-i vine să plângă,
Înghite în sec doar secunde și dor
Și-l dor nemuririle ce astăzi îi mor

A uitat ce-i aflarea se tot pierde-n trecut,
N-are voce să strige, iar auzu-i e mut,
Tristă cușcă de carne, biet culcuș de nisip,
Voi, iluzii deșarte ce ne cheltuiți timp

E-ntr-o fugă ce-l frige, ce-i ciobeste din zbor,
Iar în loc de aripe are cioturi ce-l mor
Și mă plouă în suflet și mă plouă în gând,
De-ar uita cine e, de-aș uita cine sunt

N-are pace săracul și nu-mi dă pace de fel,
Mă urăște drăcește, dar se urăște și el,
Curge timpul și doare și parcă-mi vine să plâng,
Să-i plouă și îngerului în suflet și-n gând.