La propunerea Stanicai si dimpreuna cu ea am jurizat pe blogul ei un concurs inedit de poezie. “Asa iubesc eu” le-a propus internautilor sa isi foloseasca talentul si sa vedem cum ar arata declaratiile lor de dragoste asezate in versuri sau in proza.
Poeziile si textele au curs si,bucurosi,ne-am vazut pititi sub un munte de cuvinte frumoase,de emotii si de idei! Ne-a fost foarte greu sa le aranjam intr-o ordine anume si nu ma asteptam sa am atat de lucru,dar fu frumos…incepe sa imi placa :)) Dar sa lasam palavrageala si sa vedem operele castigatoare:
Locul I- Volumul “Avarul. Tartuffe. Don Juan”- Moliere
Lăcrămioara M
“Ce este dragostea? Ne chinuim de mii de ani să răspundem… Sau zeci de mii! Ne-am ostenit să răspundem pentru noi şi pentru cei dragi nouă prin tot felul de mijloace: de la cuneiforme pînă la scrijelitul în piatră sau pe lemn, de la litere măiestrit meşteşugite pe papirus pînă la fonturi pretenţioase electronice… Nemulţumiţi de rezultat, am încercat să răspundem prin pictură, prin muzică, prin sculptură, prin poezie! Şi toată truda în zadar!
Am inventat ştiinţe şi cercetători ca să ne lumineze. Calcule peste calcule pentru a afla formula dragostei! Celule, molecule, atomi ca să găsim secretul ascuns! Astre, zodii, influenţe, compatibilităţi, speculaţii psihologice…. Rezultatul? Simple supoziţii!
Şi, totuşi, de mii de ani ( poate de zeci de mii!), ne naştem din iubire, trăim căutînd cu frenezie sau cu disperare iubirea, vibrăm şi suferim din iubire, ne stingem încet cu gîndul la iubirile apuse…
Ce e dragostea? Poate bucuria bebeluşului de a descoperi Lumina şi sânul binecuvântat al mamei; poate plăcerea de a răsfăţa motanul alintat cu coada stufoasă; poate fiorii aceia minunaţi ce-ţi tulbură fiinţa adolescentină; poate sărutul tandru sub clar de lună; poate afecţiunea şi devotamentul pentru cel drag; poate grija şi responsabilitatea cu care îţi veghezi copilul; poate duioşia ce te reîntinereşte cînd priveşti ochii plăpânzi ai nepotului; poate blândeţea şi înţelepciunea cu care îţi mângâi vechiul – de-acum – tovarăş de viaţă, de bucurii şi întristări, cel care a suit alături de tine pe culmi nebănuite şi care te-a sprijinit în căderi amare… Sau, poate, toate astea la un loc!
Ne naştem din iubire, ne stingem în iubire… “
Locul II- “Văpaia” – Henri de Regnier
Pauna Oana
“E frig afară, vântul suflă-n geam.
Brazii se leagănă în vânt,
Tot ce am mai sfânt, în suflet am.
În ureche răsun-un colind, iubire am în suflet.
Sufletul e adevăratul templu, ce trebuie ocrotit,
În el stă timpul, primul sărut,
Dezamăgirea, prima noapte de iubit,
În el stă metalul cel mai preţuit.
În el stă puterea de-a frânge amintiri
Sau de a lăsa clipe fericite unora în priviri,
În el stă iubirea, mama şi neamul,
În el stă nemurirea, durerea şi ramul,
Ce în vremi grele românu-a adăpostit,
Din pomi copilaşii desculţi s-au hrănit,
Sub pomi au stat femeile gravide până în asfinţit,
În pomi au stat vitejii neamului la pândit.
În suflet a stat bucuria unei victorii
Care să ne-aducă liniştea şi libertatea,
În suflet a stat scâncetul unei noi fiinţe
Ce-avea să ne-arate ce e bunătatea, dreptatea.
Suflet, un spaţiu atât de mic,
Conţine bucurii de necontestat.
Creierul e mic dar de el nimic
Nu scapă nevăzut, neanalizat.
Omul, izvor de cinste, de bunătate,
Ascult-acum acest colind şi-ţi umple inima
Cu el;zurgălăi se-aud de departe
E iarnă, e sărbătoare în aer şi-n noi.
Cum au urmat magii o stea
Acum mii de ani, cu credinţă
Scoate la suprafaţa ce-i bun în inima ta
E Crăciunul!Fii bun şi ai credinţă.
E crăciunul, familii mari se reunesc,
În case italiene,frumos sarbatoresc…
E bradu-mpodobit,casa-i luminoasă,
Perdeauna serii începe să se lasă,
Tineri îndrăgostiţi sărută-se la masă.
Ce poate fi mai frumos decât să dăruieşti
Mici bucurii, săruturi,mângâieri
Persoanei ce-o iubeşti?
S-o preţuiesti când încă-i lângă tine,
Nu o face să plece, iubeşte-o,respect-o cum ştii mai bine,
Iată Crăciunul vine:fi fericit, dăruieşte, ai credinţă, iubeşte.
Iubeşte cu tot sufletul înflăcărat, cu trupul înfierbântat,
Atâtea buze ard şi azi şi mâine, se sărută-n aer liber,
Sub stelele de gheaţă ce în sărutul lor se topesc…”
Locul III- “Ploaia înainte să cadă” – Jonathan Coe
agnesmaryo
“Mama, raza mea de soare
Intr-o iarna grea, geroasa,
Nins-au peste tine anii
De cand tu ai fost mireasa.
Frumusetea ta divina
E aceeasi si acum,
Bunatatea ta ca mierea
Se revarsa pe-al meu drum.
Vesnic tu sa fi cu mine
Si sa ma-nsotesti mereu,
Caci eu cu tine-n viata mama,
Nu stiu cum e sa-mi fie greu!”
Locul IV- “Unde se avântă vulturii”- Alistair MacLean
Pavel
“Tu, floarea mea…
Cu fiecare floare ce se stinge
Putin cate putin, si noi murim.
Tot mai usor tristetea ne invinge
Si dureros de greu ne regasim.
Tu, floarea mea, sa nu te stingi vreodata,
Ramai ca o craiasa-n viata mea,
Cu zambet cald pe gura-ti ‘miresmata,
Cu gand curat pe fruntea ta de nea.
Insenineaza-mi cerul in privire,
Calauzaste pasul meu stingher,
Si-ti lasa liber fraul in iubire,
Farama mea de soare si de cer.
Dezbina grabnic clipa disperarii,
Aprinde-mi torta dragostei pe veci,
Si viata mea pe dalbe flori ti-o darui
Prin templul vietii mele daca treci.
Caci tu esti plansul tanguioasei lire
Si raspicatul viers ce-mi suna-n gand,
Esti clipa nesfarsita de iubire
Si lacrima pe flori de crin arzand.
Esti visul meu din nopti cu luna plina,
Izvorul meu de patimi si de dor,
Vlastar divin iradiind lumina,
Altarul meu de ruga pana mor…
Doar tu iubirii mele pui coroana
Si luminezi in taina viata mea.
Tu esti balsamul picurand pe rana
Tu, floarea mea, tu, primavara mea”
Locul V – “O moarte care nu dovedește nimic” – Anton Holban
CRISTI C
“TOAMNA
Ne-a prins toamna pe picior gresit,
Epuizati de atata iubit.
Exaland o aroma deplina
Ne-a prins toamna inclestati de mana.
Ne-a gasit sorbindu-ne roua din suflet,
Cu inimile linistite de umblet,
Ne-a gasit hoinarind prin luminisuri,
Cu piepturile sfasiate de desisuri.
E o toamna rotunda si franca
Cu scanteieri de ochi de tiganca,
E o toamna cu rezonanta nunteasca
Nu e nimic care sa sovaiasca.”
Celelalte cuvinte frumoase ce nu au intrat in “top 5” le veti gasi aici : Concurs Asa iubesc eu
Adrian Mangu 