Câteodată
de Adrian Mangu
Câteodată îmi imaginez că viața e urâtă numai câteodată.
Că visele zboară în voie pe cer ca zmeie purtate în vânt de copii, iar eu când privesc după ele stingher le vreau și le plâng câteodată.
Câteodată nici vremea nu crede că neaua e grea și că ploile-s reci câteodată
Și le-aștept să se treacă de la sine cumva, neaua grea să devină mai caldă
Câteodată visez că visez și tresar doar în somn, eu tot dorm, dar sunt treaz câteodată.
Și aștept gând de vânt să mă transforme-n cuvânt și să mă dea cuiva să mă tacă.
Câteodată iubesc, câteodată mai zbor, câteodată mai cad…câteodată…și din sufletul morții ce mă ține mereu mă mai nasc să trăiesc câteodată.
Adrian Mangu 