Dă-mi-l mie!

Dă-mi-l mie!

                    de Adrian Mangu

Dă-mi-l mie!
De nu-l mai vrei, de nu-ţi mai trebuie…
Dă-mi-l mie!
Decât să-l sfarmi în bucăţele, decat să-l storci de poezii,
Decât să-l laşi să putrezească ascuns prin lăzi cu jucarii
Mai bine…mai bine
Dă-mi-l mie!

De ce să faci din el un sclav,
Un roboţel cu glasul grav
Care să strige neîncetat
Dă-mi înapoi tot ce mi-ai luat!

Dă-l!
Incă o dată mai încerc!
Pân` nu mi-l dai nu am să plec

Dă-mi mie tot, chiar de-i puţin,
De mână vreau pe el să-l ţin
Şi să-l conduc din noaptea ta
Spre lumea la care tânjea!

Tu ce mai faci cu el?
Mai vrei să-l chinuieşti niţel?
Mai ai ceva de scos ,de rupt?
Mai ai ceva de descusut?
Mai vrei să-l murdareşti cu dor
C-o proasta palmă de amor?
Mai vrei să epatezi puţin?
Să-ţi dai un sens prin al său chin?

Hai,dă-mi!
Întinde mâna către tine!
Şi scoate sufletul încet!
Încet te rog si tine-l bine!
Vreau să-l aşez la mine-n piept!

E trist,săracul, şi slăbit
Şi obosit,da nu-i nimic!
Nu! O să-şi revină de îndată
Cu un surâs şi-un strop de apă.

Îi voi cânta poveşti de dor,
Zile cu soare, păsări în zbor,
Voi risipi tot ce-i urât
Şi îi voi reda tot ce-a pierdut!

Nu te-ntrista că n-ai stiut
Cum să îl ţii, că l-ai durut,
Nu te-ntrista fără de rost
To ce a fost, a fost!

Hai,pleacă!
E vremea târzie şi se-ntunec-a ploaie,
În vînt se învârt tot felul de gunoaie,
Copacii se-nclină şi drumul e lung,
Tot cerul te ceartă şi norii te plâng!

Du-te! Pleacă!
Pleacă departe şi ai grijă de tine!
Curăţă-i casa şi schimb-o în bine
Şi când vei şti cum să ai grija sa,
Să te întorci, iar eu ţi-l voi da!

sursa foto: aici

File din viata mea – IV

Imi place sa observ filmul lumii. Sa merg pe strada si sa observ zeci de personaje carora sa le dau sens,sa le ofer viata si sa le pun sa joace pentru mine. Formez cadre,scene,efecte! Sunt un regizor amator,sunt scenarist,sunt uneori si actor,narator,dar  si un vesnic spectator.

E tarziu,e timpul sa imi asez muzica in telefon,castile in urechi si sa plec prin orasul vechi. Ce n-as da sa joc in filmul From Paris with love. Ziua sa-mi fie banala si noaptea sa calatoresc in timpurile sufletului meu. Lumea-ar fi a mea,Doamne, ce n-as da…asta am fredonat toata ziua. Muzica vremurilor boeme. Cuvantul a ramas si astazi,dar prost folosit.

Gata, am palavragit destul! E timpul sa inceapa filmul! Marele spectacol al vietii.

A…mi-am adus aminte! Ieri am vazut un cal intre viata si moarte. Se zbatea sa se ridice,dar forta Pamantului ii revendica trupul. Strasnica lupta intre cer si pamant. Pe loc mi-au venit in minte patru cuvinte: si caii se impusca. Nu stiu de ce…

File din viata mea – III

V-am spus ca mi-as dori o fereastra in tavanul mansardei? Nu stiu cum se numeste. Stiu ca ii zice altfel,am citit si pe google,dar mie asa imi place sa ii zic. De fapt nu imi place sa ii zic nici cum,doar imi place sa privesc prin ea. Imi place sa privesc cerul. Imi da o senzatie de libertate.  Privind cerul am descoperit multe adevaruri. Am descoperit ca nu exista nici sus si nici jos. Daca planeta e rotunda,iar universul infinit,care ar fi susul si josul Universului? Am ajuns la concluzia ca florile si copacii cresc spre Univers,cu toate ca Pamantul le vrea doar pentru el,ele gasesc forta pentru a tinde catre infinit. Si noi facem la fel. Imi place sa stau intins pe iarba ,sa ma uit spre stele si sa imi inchipui ca ele sunt sub mine si nu eu sub ele si poate chiar asa e. Oricum totul e relativ. De fapt, totul este,pur si simplu ,e! Noi incercam sa aflam raspunsuri si sa cautam intrebari nepuse.  Copacii au inteles de cand au aparut care e rolul lor pe pamant, florile la fel,chiar si pasarle si cainii. Noi inca nu stim ce cautam pe aici. Noi nu stim sa murim cu demnitate.

Imi place sa scriu poezii,dar asta stiti deja si imi mai place sa ma joc de-a ce-ar fi daca. Imi place sa-mi costumez eul in zeci  de personagii si sa il pun sa joace. Eu sunt institutia teatrala a eului meu. In mine se dau cele mai bune piese de teatru. Eul meu joaca admirabil.

File din viata mea – II

Mi-e dor de bunici,azi ma gandeam la bunica din partea mamei si incercam sa retraiesc senzatia de bucurie pe care o simteam cand stiam ca ma duc sa o vizitez si pentru o clipa am simtit-o. Pentru o clipa am retrait trecutul. M-am mintit singur si a functionat.

Sunt multe lucruri la care ma gandesc. Unii zic ca sunt nebun,dar cine sunt ei pentru a putea da verdicte? Imi mai place sa ma joc de-a calatoritul in timp. E foarte misto. Spre exemplu acum scriu la calculator si peste jumatate de ora voi iesi in oras,iar cand voi ajunge in Piata Unirii voi inchide ochii si imi voi imagina ca sunt in casa in fata calculatorului,iar cand ii voi deschide voi vedea Piata Unirii. Uite asa reusesc sa trec de la un decor la altul intr-o singura clipa.  Ce mult s-a schimbat si Piata Unirii. Piata Unirii era mai frumoasa inainte,acum nu mai e. Cel mai frumos loc din Focsani este Teatrul. Acolo imi place sa imi petrec timpul. Imi place sa ies seara la plimbare si sa ma opresc pe o banca in fata lui si sa il privesc in timp ce ascult muzica clasica in casti.

File din viata mea – I

Dumnezeu a lasat pe pamant si oameni destepti,dar si oameni prosti. Oare de ce?

Mie mi-ar placea sa locuiesc intr-o mansarda si sa fie vesnic vara si seara,sa fie lumina doar uneori,atunci cand ma satur de seara sau atunci cand nu o mai pretuiesc cu adevarat. Mi-ar placea sa dispara toti tantarii,de fapt doar tantaroaicele pentru ca ele sunt cele care se aseaza pe piele si inteapa,am citit pe net. E frumos noaptea sa auzi greierii si sa te uiti la stele si la luna si la norii care trec pe deasupra lunii. Mai sunt frumoase si noptile fara Luna. Atunci ai impresia ca poti strange tot Universul intr-o singura privire,intr-o singura clipire. Imi mai place si mirosul de tei si mirosul de guma Turbo imi mai place. Imi aduc  aminte de copilarie. Uneori ma simt ca un copil despartit abuziv de copilarie si alteori imi dau dreptate. Imi aduc aminte de toate jocurile si de toate aventurile si de toate fricile. Fricile sunt cele care au ramas constante in viata mea,dar nu despre ele vreau sa vorbesc. Despre ele nu vorbesc niciodata. Am inteles ca daca nu te gandesti la ele dispar si vreau sa dispara.

Va urma…