Sunt!

scrisoare

Sunt!

                    de Adrian Mangu

Sunt mărturia vie a gândurilor mele,
Un amalgam de vieţi trăite imoral,
Amestec de cenuşă şi cozi de rândunele
Într-un pocal de doruri ce îmi va fi fatal.

Sunt visul rătăcit al visurillor mele,
Un fulger străveziu pe ceruri colorate,
Ecou de biet străbun ce strigă dupa iele,
Durerea unei file ce-şi caută o carte.

Sunt cea din urmă parte din toate ale mele,
Sunt tot ce am ştiut să fac din viaţa mea,
Sunt toate rănile ce scrise-mi sunt pe piele,
Sunt şansa morţii mele de a reînvia!

Insomnii

ploaie1

Insomnii

                                                                   de Adrian Mangu

Insomnii în miez de ploaie,
Doruri ce ne înnorează,
Pleacă-mă din lumea ta,
Stinge-mă, mă-ndepărtează!

Vânturi reci lovesc în tâmple,
Lacrimi vii în geam lovesc,
Uită că mi-ai fost aproape
Şi-am să uit că te iubesc.

Noaptea e aşa pustie,
Noi de noi ne descărnăm,
Goi şi seci de ale noastre
Suflet lângă suflet stăm.

Fulgere lovesc în inimi,
Plânge-n ceruri Dumnezeu,
Tu rămâi fără de mine,
Eu rămân fără de eu.

Iartă-mă, târziu e ceasul,
De-astăzi n-o să mă mai ştii!
Cât pe ce să-mi fii aleasa,
Ploaie-n miez de insomnii.

Îmi pătrund nopţile în gând

heart_grenade_by_yamichi-d2zj56k

Îmi pătrund nopţile în gând

               de Adrian Mangu

Îmi pătrund nopţile în gând,
Bucăţi de ceaţă şi de vânt,
Coboară doruri în pământ,
Iar eu atât de tot îmi sunt.

Prea obosit, nepăsător,
Cu-n rictus înfiorător,
Căzut sub soarele-arzător
Îmi caut apa morţilor.

Luciri în picuri de alcool,
Speranţa unui fals control,
Dau fericirii trist ocol
Şi fac un ultim salt în gol.

Înmormântez un suflet mort
Fără de bocet şi efort,
Douăj-de popi, un singur ort
Şi doliul ce în tine-l port.