Dulcea apă
de Mangu Adrian
Dulcea apă curge-n ape
Peste verde cu albastru
Și cuprinde-n rădăcini
Tot ce-i sterp, tot ce-i sihastru
Fir de-argint se împletește
Cu ciulini și cu lalele,
Să n-ajngă-ntreg pământul
Să se prăvălească-n stele
Stâncile în vânt de vară
Cântă simfonia nopții,
Iar balauri și himere
Luptă împotriva sorții
Bărci de plumb și de hârtie
Se ciocnesc în deziluzii
Și în cerc nehotărâții
Cată sferelor concluzii
Luna trece-n lună nouă
Și se-nnoaptă-n așternuturi,
Apostroafe printre frunze
Se înalță-n rang de fluturi,
Iar eu port în mine visul
Și îl las în cord să-mi sape,
Nu aș vrea în miez de zori
Printre gene să îmi scape.
Adrian Mangu 