Adrian Mangu

blogger civic și literar

Prin Vrancea

leave a comment »

Judetul Vrancea nu duce lipsa de locuri frumoase! Totul e asa cum trebuie sa fie. Cand pui piciorul pe covorul de iarba al muntilor simti ca,intr-adevar, te afli pe un picior de plai,pe-o gura de rai. Am avut un weekend plin. Plimbari scurte,dar frumoase. Muntii mi-au zambit asa cum imi zambeau cand eram copil. Ieri si astazi am revazut Raiul si e superb,cum altfel poate fi Raiul?

statiunea-soveja turism-blogro

Ieri,adica sambata(nu stiu cand veti citi aceste randuri si nici eu nu stiu exact cand le voi posta) am vizitat Soveja. Ea ma striga,eu nu am mai rabdat si noi ne-am revazut. Am revazut locurile in care urlam in gura mare ca sunt fericit,locurile in care eram stapanul lumii ,locurile in care nimic nu mai conta. Ieri chiar  am retrait acele senzatii. Am stat putin,am fost pe fuga. Am fost sa ma marturisesc in fata ei si sa ii promit ca vara asta voi reveni. Ii voi strabate iarasi potecile,voi cauta noi aventuri si ii voi duce si noi prieteni care sa o marturiseasca asa cum fac si eu acum.

I-am spus ca voi calca pe urmele copilului din mine ce a ramas pe plaiurile ei pe undeva. I-am spus ca e frumoasa si asa ciuntita si lovita de toti incostientii ce ii taie copacii sau construiesc haotic si m-am bucurat cand am vazut case daramate si copaci crescand printre ruine. Rad pentru fiecare copac ce castiga lupta impotriva omului.

Mi-am cerut iertare pentru fiecare prieten care murdareste zi de zi lumea in care traieste. I-am marturisit ca am prieteni care au grija sa nu ramana petic de natura nemurtarit si ca ma lupt zi de zi cu inconstienta lor(asa ma mananca palma sa le dau numele,dar nu o voi face inca,se simt singuri-sunt baieti si ma vad cu ei zi de zi ).  Branza buna in burduf de caine…

Mi-e dor de Sezatoarea Lupilor,doar la ea ma gandesc. Mi-e dor de drumurile pe care le strabateam la pas,de muntii care mi-L descopereau printre brazi pe Dumnezeu,de fosnetul padurilor,de mirosul brazilor,de ploile de vara,de talangile vacilor ce se auzeau in miez de seara, de Punga,de Mausoleu,de femeile ce treceau cu galetuse pline cu fructe de padure, de liniste ,de pace, de toata iubirea pe care muntele o aseza in mine.

Voi reveni curand,draga mea,foarte curand!
Maine voi scrie despre o alta zona fantastica din Vrancea!

 

Advertisements

Written by adimangu

12 May 2013 at 20:26

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Fosile şi pietre

Just another WordPress.com site

Ştefania's

Nimic din ce dă inima nu se pierde, ci este păstrat în inimile altora!

Hai-Hui prin România

Despre turism sau despre sufletul unui om pasionat de natura

Bogdan DUCA

Pentru ca în viitor să nu se spună "Acele timpuri au fost întunecate pentru că ei au tăcut"...

Prin obiectivul mintii

kalos kai agathos

Atracția Succesului

Mințile frumoase inspiră

anbpriasi.wordpress.com/

Asociația Națională a Bibliotecilor și Bibliotecarilor Publici - Filiala Iași

prietendevremerea

O vorba buna

O străină

Nu mă intimidează oamenii cu priviri dure şi cu vorbe urâte!

%d bloggers like this: